Evenimentul a fost dedicat tuturor celor care isi doresc schimbari in sistemul de sanatate si imbunatatirea majora a vietii pacientilor oncologici din Romania. Timp de doua zile pline, specialisti in ingrijirea oncologica, reprezentanti ai institutiilor-cheie din sanatate, voluntari afectati de melanom si alte tipuri de cancer, familii si pacienti au contribuit la discursuri importante privind tehnologiile de sanatate inovatoare si transformarea digitala.
Cele mai importante mesaje din cadrul celor doua zile de conferinta
Unde se afla Romania astazi
Tara noastra nu detine, in prezent, un Registru National de Cancer, fapt care ingreuneaza analizele ce pot duce la optimizarea serviciilor oncologice. In acelasi timp, Romania vine cu o statistica sumbra: jumatate dintre cei nou diagnosticati nu supravietuiesc. In 2020, erau inregistrati 100.000 de cazuri noi de pacienti cu cancer si peste 50.000 de morti. Iar salvarea poate veni din partea inovatiei si tehnologiei. Insa, suntem in urma si la acest capitol.
Violeta Astratinei, presedintele Asociatiei Melanom Romania: „Este trist sa vedem cum medicina de calitate, personalizata, terapiile inovatoare, digitalizarea sanatatii isi fac loc cu greu in sistemul de sanatate de la noi. Suntem, din pacate, tara in care cei fara bani mor cu zile, iar diferente geografice si socio-economice in ceea ce priveste accesul la asistenta medicala intalnim peste tot. In acelasi timp, diferentele dintre saraci si bogati tind sa devina mai mari. Unul din cinci romani traiesc in mizerie. In aceste conditii, oamenii nu vor ajunge la un medic nici sa previna, nici sa beneficieze de un diagnostic timpuriu. Ne putem inchipui de ce. Cheltuim cel mai putin pe sanatate. Aceasta nu este o noutate, toata lumea o stie. Dar ne permitem cheltuieli exagerate pentru servicii spitalicesti ramase la un nivel jenant de scazut. Nu am progresat nici in masurile anticoruptie, suntem inca printre tarile cele mai corupte din UE si acest lucru afecteaza direct sanatatea cetatenilor nostri. Trebuie reglementat, nu putem continua la nesfarsit asa. Exista insa si speranta. Miliarde de euro vor fi lansate la Ministerul Sanatatii in cadrul Programului Operational de Sanatate, Planului National de Cancer si Programului National de Redresare si Rezilienta. De felul cum folosim acesti bani depinde viitorul nostru. Ne punem speranta in aceste programe pentru a aduce modificari cu impact asupra pacientilor cu cancer.”
Ministerul Sanatatii anunta solutii pentru pacientii cu cancer
Ministerul Sanatatii este cel mai important pilon in ceea ce priveste adoptarea de politici inovatoare si salvatoare pentru pacientii oncologici.
Tiberius-Marius Bradatan, secretar de stat in Ministerul Sanatatii: „Planul European de Cancer propune patru directii majore de actiune pentru reducerea poverii cancerului. In primul rand, este vorba despre preventia sustinuta si consecventa. In al doilea rand, daca preventia este lucrul cel mai bun si cel mai putin costisitor, avem depistarea precoce a cancerului - care poate parea costisitoare, dar stim ca poate duce la un tratament eficient si la vindecare. Este un standard de aur catre care trebuie sa ne indreptam. O alta directie principala este accesul EGAL la diagnostic si tratament. Acesta presupune imbunatatirea accesului la servicii de diagnostic si tratament de egala calitate si, de asemenea, in siguranta pentru toti pacientii. Si noi ne dorim cu totii un acces egal la depistare si tratamentul bolii de cancer. Aici am facut niste pasi. A patra directie: imbunatatirea vietii pacientilor cu cancer si supravietuitorilor prin acces egal la ingrijiri adecvate post-tratament, la protectie sociala si la servicii financiare”.
Toate aceste directii din Planul European de Cancer au fost incluse si in Planul National de Cancer (aflat in Parlament pentru vot), lansat recent sub patronajul Administratiei Prezidentiale, dar si in Programul National de Sanatate 2020 - 2030 (aflat in dezbatere publica).
Dr. biol. Violeta Astratinei, presedintele Asociatiei Melanom Romania: „De la aceste programe asteptam schimbari majore care sa devina un fundament pentru cresterea supravietuirii pacientului cu cancer. Ca sa facem schimbarile, avem nevoie sa umblam la domenii cu adevarat importante si aceasta este motivatia noastra de a aduce impreuna specialisti cu idei reformatoare. Nu putem merge la nesfarsit cu peticirea sistemului de sanatate”.
Despre programele aflate in lucru a vorbit si Carmen Ungurean, de la Institutul National de Sanatate Publica: „Avem oportunitatile de finantare pentru domeniul Oncologie, care se refera la Programul Operational de Sanatate 2021 - 2027, la PNRR si la Programul Bancii Mondiale, bazat pe rezultate si actiunile comune EU4Health. Din Programul Bancii Mondiale, de interes pentru domeniul Oncologie este intentia de a definitiva pachetul minimal de baza si a-l transforma in pachet de baza pentru toate categoriile populatiei. Daca se realizeaza, e pas extrem de important in accesul universal la servicii de sanatate”.
Institutiile sistemului medical nu comunica intre ele
In acelasi timp, dr. Adrian Pana, consultant Sanatate Publica si Managementul Sanatatii, a atras atentia ca in tara exista nu mai putin de sapte sisteme informationale care nu comunica unul cu altul. Aceasta deficienta duce la pierderea unor informatii esentiale despre pacientii cu cancer. Mai mult decat atat, unii bolnavi ajung sa nu fie inregistrati niciodata daca acceseaza serviciile spitalelor private. Efectul este acela ca in acest fel, tara noastra nu va putea adopta masuri sustenabile de dezvoltare si reforma pentru pacientii oncologici.
Adrian Pana, consultant Sanatate Publica si Managementul Sanatatii: „Avem o mare problema atunci cand raportam ceea ce facem. Deciziile luate sunt decizii subrede. Trebuie sa restructuram fundamental sistemul informational”.
Din pacate, in Romania sunt aprobate putine tratamente inovatoare, daca ne comparam cu celelalte state europene, iar cele care sunt aprobate trec prin proceduri anevoioase, este concluzia dr. Ioana Bianchi, de la Asociatia Romana a Producatorilor Internationali de Medicamente (ARPIM). Aceasta pentru ca procesul este unul complex, care cuprinde multi pasi, iar principala problema este aceea ca aprobarea medicamentelor noi dureaza, in general, 964 de zile, adica mai mult de 2 ani si jumatate.
In aceste conditii, reprezentantul ARPIM a venit cu mai multe propuneri de remediere a acestei situatii: transparentizarea procesului, respectarea termenelor, evaluarea unitara a depunerilor, studiile de colectare de date din „viata reala”, calcularea impactului bugetar, implementarea legislatiei europene si comunicarea. Speranta este, de asemenea, o directiva europeana, Reglementarea 2021/2282 de aprobare centralizata a tehnologiilor de sanatate prin care este castigat timp prin evaluarile obtinute mai rapid.
Tot o directiva europeana aduce speranta si in ceea ce priveste studiile clinice. Prof. dr. Doina Draganescu de la Comisia Nationala de Bioetica si Dr. Adela Marinescu au adus o viziune optimista in ceea ce priveste aprobarea studiilor clinice in Romania. Regulamentul UE nr. 536/2014 aflat acum in perioada de implementare ar putea face ca pacientii oncologici sa aiba acces mai rapid la studiile clinice cu moleculele inovatoare.
Infrastructura digitala aduce sanatate pacientilor
Dr. Ion-Gheorghe Petrovai, de la FreshBlood HealthTech, a atras atentia ca fara infrastructura digitala nu putem face progrese in ingrijirea medicala. Insa pentru a ne alinia normelor in aceasta privinta, e nevoie de transparenta din partea institutiilor statului, iar aici sunt intampinate dificultati.
Ion-Gheorghe Petrovai, FreshBlood HealthTech: „De ce este importanta tehnologia? Nu ca e distractiv sa ai gadgeturi, ci pentru ca tehnologia e o unealta care te ajuta sa oferi mai multa sanatate mai multor oameni, la un cost mai mic si, ideal, cu un efort mai mic pentru cei care trebuie sa ofere aceasta sanatate. Scopul nostru e mai multa sanatate”.
Pentru a avea succes in aceasta privinta, specialistul atrage atentia ca e nevoie de date privind realitatea pacientilor, iar instrumentele pe care Romania deja le are trebuie folosite mai bine. De asemenea, factorii de decizie trebuie sa fie mai deschisi la inovatie, la finantari si selectarea proiectelor si, mai ales, sa nu stea in calea inovatiei.
Inteligenta artificiala esentiala in depistarea timpurie a cancerului, dar implementarea ei ramane sub semnul intrebarii in Romania
In cadrul conferintei au fost prezentate doua proiecte importante de utilizare a inteligentei artificiale pentru depistarea precoce a melanomului si a bolilor cronice. Proiectul European WARIFA la care Asociatia Melanom Romania a devenit colaborator a fost prezentat de prof. dr. Ana Maria Forsea, de la spitalul Elias: „Instrumentul WARIFA va utiliza tehnologia de tip Inteligenta Artificiala, va face analiza datelor individuale si big-data pentru a furniza utilizatorilor recomandari personalizate in vederea prevenirii cancerului de piele si a dezvoltarii complicatiilor diabetului zaharat.
Astfel, WARIFA poate ajuta la promovarea sanatatii si preventia bolilor cronice, contribuind la usurarea poverii acestor boli asupra sistemelor de sanatate si economice din tarile europene, inclusiv din Romania.’’
Dr. George Tanaseanu de la AIMED a prezentat un algoritm de inteligenta artificiala dezvoltat in Romania care poate ajuta de data aceasta medicii de familie sa identifice pacientii la risc de melanom. Acest instrument este capabil sa compare mii de imagini cu melanom si sa identifice leziunile la risc cu o precizie de peste 90%.
Dr. George Tanaseanu: „Progresele in infrastructura de calcul, dezvoltarea algoritmilor de inteligenta artificiala (AI), precum si acumularea de seturi mari de date au propulsat in ultimii ani procesarea si analiza imaginilor cu ajutorul inteligentei artificiale. Domeniul dermatologiei a inregistrat, de asemenea, progrese in clasificarea fotografiilor cutanate, precum si a imaginii dermatoscopice, cu performantele AI care sunt la egalitate sau, uneori, chiar depasesc specialistii.’’
Specialistul a adaugat ca autoritatile nu au fost interesate de proiect si ca echipa sa este in cautare de finantare.
O abordare extrem de importanta a avut si dr. Michael Schenker, de la Centrul Oncologic „Sf. Nectarie” din Craiova. Acesta a descris procedurile de diagnosticare si tratament in Romania, dar si limitarile in ceea ce priveste implementarea acestora.
Dr. Michael Schenker, de la Centrul Oncologic „Sf. Nectarie” din Craiova: „Din fericire, astazi avem la dispozitie aceste terapii. Uneori le punem in practica cu succes, mai ales in melanomul malign. Este vorba despre atat imunoterapie, dar si terapiile moleculare. Putem obtine acele raspunsuri pe care ni le doream dintotdeauna. Nu trebuie sa uitam niciodata noi, ca medici, sa folosim ghidurile internationale, insa in acelasi timp, dumneavoastra, ca pacienti, trebuie sa stiti ca noi medicii nu trebuie sa ne cramponam strict in aceste ghiduri terapeutice. Ele sunt extrem de importante, ne arata o directie, dar nu inseamna ca sunt Biblia pe care o urmam. Pentru ca nu trebuie uitam ca suntem medici si sa iesim din paginile acestor ghiduri. Sa nu va deruteze daca medicul va recomanda altceva decat ce este intr-un astfel de ghid”.
La randul ei, Dr. Biol. Violeta Astratinei a subliniat ca pacientilor trebuie insa sa li se explice exceptiile de la ghiduri, de ce sunt luate anumite decizii in cazul lor si ce studii si date exista. In acest mod, se asigura un nivel de acceptare si aderenta la tratament mult mai mare si se evita abuzurile. Asociatia a subliniat ca are o colaborare excelenta cu Centrul oncologic Sf. Nectarie, apreciind profesionalismul dovedit constant in ingrijirea pacientilor cu melanom metastatic.
Sesiunile specializate sustinute de prof. Dr Monica Neagu despre cum apar metastazele, dr. Octav Ginghina despre chirurgia in melanom, dr. Ungureanu despre imunoterapii si terapii tintite, dr. Anamaria Leasu-Branet despre sistemul Foto-Finder si dr. Elena Braha despre teste genetice si medicina personalizata au suscitat un interes deosebit din partea audientei, ca si sesiunile privind cercetarea. Violeta Astratinei a aratat ca implicarea reprezentantilor pacientilor in cercetare si in designul studiilor clinice este o realitate la nivel european si ca organizatiile de pacienti trebuie sa fie pregatite.
Comunicarea medic-pacient, o tema intotdeauna actuala
Si comunicarea medic-pacient este un proces in care se impune schimbare. Un discurs in acest sens a avut dr. Nicolae Iordache Iordache, care a pus accentul pe umanizare.
Presedintele Asociatiei Melanom Romania, Violeta Astratinei, a tinut sa sublinieze rolul important al specialistului: „Dr. Iordache Iordache este un sustinator al eforturilor noastre pentru o comunicare mai buna medic-pacient. Domnul dr. exceleaza mai ales in recomandari oferite medicilor practicieni, pentru o comunicare eficienta si empatica intre medic-pacient. Cartea dansului „Re-umanizati” este foarte interesanta, descriind experiente personale, dar si trimiteri la literatura de specialitate care ii sustin recomandarile”.
Evenimentul a fost organizat de Asociatia Melanom Romania cu sprijinul MSD, Novartis, Bristol Myers Squibb si Sanofi.
